de Iuliana Lungu
Ilustrații de Covrig
îmi place cuvîntul
fetiță care Se
repetă:
(fetița care te privește
cu capul sprijinit
în palmă, sînt
eu) recunoscătoare tatălui
pentru că m-a bătut.
(în palma lui sînt eu,
fetița abuzată. ești
tu, femeia misogină)
care-mi spune:
nu, nu e nicio urgență
să-ți scoți uterul,
nu, nu e nicio urgență
să-ți tai un sîn
sau jumătate din plămîn,
nicio urgență să faci transplant
de măduvă,
dacă poți să te piși printr-un
tub scos prin spate,
direct într-o sondă ascunsă
sub fusta-pantalon.
tu trebuie să fii elegantă,
tu trebuie să scrii blînd
ca o poetă adevărată,
să devii ceea ce eu
n-am fost. o mimoză leșinată,
schimonosită, să scrii
melancolic-depresiv despre
cum se așteaptă
bărbatul acasă, obosit.
tu trebuie să ieși din anarhie
tu trebuie să te schimbi
tu trebuie să nu mai fii
O medee,
tu trebuie să ai stil.
nu-mi place cuvîntul
pofte. nu-mi place
cuvîntul labii. nu-mi place
cuvîntul romînism. ce-i aia
romînism. trebuie să citesc
poemul tău cu pixul
în mîna lui.
sînt eu, fetița
care a văzut prima dată
un penis în caietul
răsucit pentru cornete
în fața blocului. așa am învățat
cum se scrie
cu frică pe dictando.
în mîna lui
sînt eu, fetița
căreia colegul de clasă
i-a spus: te doare burta
pentru că numai curvelor le
curge sînge din pizdă.
în mîna lui
sînt eu, mama
care spune: nu cred,
băiatul meu nu
vorbește așa urît.
nu mă preocupă socialul.
eu am treabă cu familia mea.
cu tatăl meu pe care l-am iubit
enorm pentru că m-a bătut,
cu mama mea pe care
am urît-o pentru că era
frumoasă. femeia care scrie poeme
manifest, are un soț,
e liniștită. eu nu.
nu pot să scriu poeme
manifest de dragoste
dar am aflat cum Se
poate face amor cu telefonul.
degeaba te fuți ca lupii
și ca urșii, pe toți pereții
și pe masa din bucătărie,
dacă nu exciți
femeia. te părăsește
dacă nu seduci
fetița, dacă nu ai idee cum
să o atingi cu forță.
(dacă nu ai idee cum să
arunci un manuscris despre
corpul ei la tomberon).
poftele nu pot fi
decît pentru lucruri
materiale. și ce dacă
e versul lui whitman.
nu-mi place. și ce dacă e „cîntec
despre mine”,
nu-mi place.
A publicat pentru prima dată poezie în anul 2016, în cadrul cenaclului literar qPoem, și în numeroase reviste. În 2017 a pregătit primul său volum de poezii de inspirație feministă. În 2018 a debutat la editura frACTalia, cu Kommos. Procesiune pentru histerectomie, care a obținut Premiul „Sofia Nădejde” la secțiunea debut poezie, și a fost nominalizat la Premiul Național de poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, ediția 2019.
